Ioana Petrescu, la final de mandat. Principalele măsuri luate de absolventa de Harvard

Specializată în finanțe publice, dar și în economia țărilor în curs de dezvoltare, Ioana Maria Petrescu (34 de ani) a fost una dintre marile surprize din cabinetul Victor Ponta III. Venită la Palatul Victoria în toamna lui 2013, pe un post de consilier de stat, Petrescu a renunțat pentru un an la cariera de profesor la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland, funcție pentru care este remunerată cu aproape 100.000 de dolari pe an.

În timpul mandatului său, Petrescu vorbit mult despre nevoia ca toți cetățenii să-și plătească taxele, dar și despre necesitatea combaterii evaziunii fiscale, fenoment evaluat de Consiliul Fiscal la 16,23% din PIB în 2013, respectiv 102 miliarde de lei. În acest sens, Petrescu a luat o serie de măsuri, în special de relaxare a fiscalității. TVA-ul la pâine a fost redus la 9%, urmând ca de anul acesta să fie redus TVA-ul la pachetele turistice all-inclusive și, posibil, cel la carne, iar CAS-ul datorat de angajator a fost scăzut cu cinci puncte procentuale.

Cu toate acestea, majoritatea măsurilor luate de ministrul Ioana Petrescu au avut un caracter social sau au fost menite să echilibreze finanțele publice, prea puține având ca rezultat sprijinirea mediul de afaceri, puternic lovit de taxele introduse anul acesta.

Redăm, mai jos, principalele măsuri adoptate de Guvern în timpul mandatului de ministrul al Finanțelor Publice deținut de Ioana Petrescu.

În 2014, mediul de afaceri a fost stimulat prin intermediul schemelor de ajutor de stat. Pentru IMM-uri au fost alocate garanții de stat în valoare de 2 miliarde de lei, potrivit raportul de buget din acest an.

♦ Pentru asigurarea protecției sociale a unor categorii cu venituri mici, ministerul condus de Ioana Petrescu a alocat în 2014 fonduri de 2,7 miliarde de lei. Acești bani au finanțat indexarea pensiilor cu 3,75% (valoarea punctului de pensie a crescut în 2014 de la 762,1 lei la 790,7 lei) și creșterea venitului minim garantat cu 4,5%.

♦ Totodată, pentru majorarea salariilor unor categorii de salariați tineri și cu venituri mai mici au fost alocate 1,6 miliarde de lei în 2014. Acești bani au fost cheltuiți pentru creșterea salariului minim de la 800 de lei pe lună la 850 de lei pe lună, începând cu ianuarie 2014 și la 900 de lei începând cu 1 iulie 2014, dar și pentru acordarea unor majorări salariale pentru cadrele didactice din învățământul universitar de stat și preuniversitar de stat cu vechime în învățământ de până la 6 ani.

♦ Companiile au fost scutite de impozitul pe profitul reinvestit în echipamente tehnologice, mașini, utilaje și instalații.

♦ Cota de cotribuții de asigurări sociale datorată de angajatori a fost redusă cu cinci puncte procentuale.

♦ Pentru a susține aceste măsuri cu caracter social au fost, însă, majorate sau introduse alte taxe. Pe de o parte, modul de calcul al accizelor a fost modificat, introducându-se totodată supraacciza de 7 eurocenți pe litru de carburant, măsuri pentru care Guvernul a estimat un impact fiscal de 4 miliarde de lei în 2014. Acesta s-ar putea dovedi ceva mai scăzut având în vedere scăderea recentă a consumului de carburanți, precum și decizia de a restitui patru eurocenți transportatorilor (schemă de care nu a beneficiat până la ora actuală niciun transportator).

♦ O altă taxă despre care economiștii spun că a dezechilibrat drastic bugetele de investiții ale companiilor a fost impozitul pe construcții, altele decât clădiri, așa-numita „taxă pe stâlp”, a cărui impact a fost foarte subevaluat de Ministerul Finanțelor. Dacă în raportul de buget se estima un impact de 0,5 miliarde de lei, acesta s-a dovedit a fi de trei ori mai mare.

Și în bugetul pe 2015 au fost cuprinse o serie de măsuri cu caracter social:

♦ Salariul minim va crește la 1 ianuarie la 975 de lei, iar la 1 iulie la 1.050 de lei.

♦ Pensiile vor fi indexate cu 5%. Indemnizația socială pentru pensionari va crește de la 350 la 400 de lei.

♦ Indemnizațiile sociale pentru persoanele cu dizabilități vor crește cu 16%.

♦ Alocația pentru susținerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 de lei va crește cu 42 de lei pentru fiecare copil. Alocația de plasament crește la 600 de lei. Alocația de hrană pentru adulți cu dizabilități și persoane vârstnice din centre de asistență socială va crește de la 8 la 16 lei pe zi.

♦ Totodată, se vor restitui eșalonat debitele recuperate de la pensionari și de la persoanele aflate în concediu de creștere a copilului.

♦ Salariile personalului din sănătate și asistență socială se vor majora cu 100 de lei din ianuarie 2015, exclusiv salariile celor care beneficiază de majorarea salariului minim.

♦ Salariile personalului didactic se vor majora cu 5% de la 1 martie 2015 și cu încă 5% de la 1 septembrie 2015.

Controversa Codului Fiscal

Ministerul Finanțelor a publicat în vară o nouă variantă a Codului Fiscal, cel mai important act normativ care guvernează activitatea acestei instituții, document important atât pentru cetățeni cât și pentru mediul de afaceri și finanțele statului. Proiectul a fost retras la scurt timp de pe site-ul instituției, la solicitarea premierului Victor Ponta care a dorit analizarea sa în cadrul Guvernului.

Modificările la Codul Fiscal ar fi însemnat noi majorări de taxe și impozite. Persoanele fizice care dețin clădiri cu o altă destinație decât cea de locuință ar fi urmat să plătească un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe mașini ar fi urmat să crească semnificativ, de două ori și jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare maimari impozitul urmând însă să scadă.

Noul Cod Fiscal prevedea totoadată indexarea impozitelor și taxelor locale o dată la trei ani, în funcție de inflație, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării. Mai mult, aceste taxe și impozite ar fi urmat să poată fi majorate în fiecare an cu până la 50%, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.

Impozitele pe terenuri ar fi urmat de asemenea să crească semnificativ.

Investitorii s-au arătat deranjați de modul în care executivul a gestionat problema Codului Fiscal, precizând că retragerea de pe site și lipsa unei consultări cu mediul de afaceri generează suspiciuni serioase.

O nouă formă a acestui document ar urma să fie făcută până la finele lunii martie 2015.

Cine este Ioana Petrescu

Ioana Maria Petrescu deține un doctorat și un masterat în economie de la Universitatea Harvard și este licențiată în economie și matematică la Colegiul Wellesley

Ioana Petrescu este profesoară la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland, funcție pentru care a fost remunerată în 2013 cu 58.288,97 de dolari (brut). În calitate de consilier de stat a câștigat, în perioada septembrie-decembrie 2013, 26.127 de lei brut, potrivit celei mai recente declarații de avere.

„Am venit în România pentru un an pe un post de consilier de stat, pentru a-l consilia pe premierul României pe teme și probleme economice precum fiscalitatea, relația cu mediul de afaceri și investițiile. Sunt specializată pe finanțe publice, economia țărilor în curs de dezvoltare și emergente și pe economia de securitate națională”, scrie ea pe blogul personal.